Spiritul Wing Tsun Kung Fu - Filozofia

 

 Jin és Jang

                       În  istoria Wing Tsun trei biserici joacă un rol proeminent, remarcabil, Shaolin budist, Cocorul Alb taoist pe muntele Tai Leung si altarul confucianist din Fatshan al familiei Yip. Aceste trei filozofii au avut un efect important şi au şi astăzi asupra Wing Tsun Kung Fu şi discipolilor săi. Budismul aduce meditaţia şi observaţia atentă, exclude lupta pentru binele propriu. Taoismul ne surprinde în parăzile cu o supleţe fără forţă care se transformă în contraatacuri brutale în liniile drepte obţinute prin formarea cercurilor şi prin cercurile obţinute din formarea liniilor drepte, aşteptarea răbdătoare a momentului potrivit şi în coordonarea acţiunilor prin mişcări aproape inobservabile. Învăţăturile lui Confucius ne întîmpină în aparent rigida ierarhie familiară, ceea ce neobservabil strecoară în vieţile noastre respectul pentru cei mai în vîrstă pentru  cei mai experimentaţi şi cu cunoştinţe mai mari.

                      

                    Pentru a înţelege spiritul kung fu este nevoie să cunoaştem diferenţa dintre lumea de la răsărit şi cea de la apus. Aspectul artei marţiale între cultura orientală şi cea occidentală diferă în mod semnificativ. Oamenii din Asia sînt predispuşi la întoarcerea spre interior. Ei caută calea perfecţiunii interioare vor să se autocunoască sînt predispuşi la meditaţie. Pentru ei kung fu este manifestarea externă a perfecţiunii interioare.

 

                       Viaţa occidentală este opusul acesteia. Pentru occidentali contează mai mult caracteristicile exterioare, apariţia, purtarea. Ei au preluat artele marţiale pentru că sînt spectaculoase. Nu caută să se perfecţioneze. Occidentalii învaţă artele marţiale pentru stiinţa luptei. Din acceastă cauză între orientali şi occidentali antrenamentele sînt diferite chiar şi în acelaşi stil de luptă. Orientalii sacrifică mult timp şi pe perfecţionarea sufletească spirituală în timp ce occidentalii se concentrează mai mult pe dezvoltarea fizicului. Aceste diferenţe apar în primul rînd din cauza obiceiurilor culturale diferite.

 

                       Kung fu se bazează pe o ierarhie fermă strictă de familie, unde ierarhia nu este determinată de legăturile din familie, este determinată de cunoştinţele atinse în kung fu. Discipolul trebuie în primul rînd să se obişnuiască cu această ierarhie, care poate părea greu pentru că aici nu există relaţii de rudenie, discipolul poate să fie mult mai în vîrstă chiar să fie părintele instructorului. Practicarea kung fu nu se bazează numai pe învăţarea tehnicilor. Trebuie învăţat şi aşa numita Kwon etichet (maniere) care impune regulile de comportament.

 

                     Un bun discipol nu devine numai acela care îi învinge pe toţi. Fără hărnicie ambiţie, disciplină, respect, orice talent se poate pierde. Degeaba este discipolul talentat dacă nu îşi respectă maestrul, pentru că maestrul nu îl v-a mai învăţa, astfel talentul lui nu are nici un rost. Fără ambiţie şi hărnicie nu există progres. În două luni nimeni nu devine luptător invincibil. De disciplină este nevoie pentru ca antrenamentele să se desfăşoare în ritmul necesar şi să nu treacă timpul cu punerea discipolilor la respect.

 

                        Dar nici ambiţia, talentul şi hărnicia nu sînt de ajuns dacă nu te poţi controla pe tine însuţi. Nu este un exemplu de urmat dacă un luptător bate zilnic pe cineva, se leagă de toată lumea vrea să demonstreze cît de tare este. Un bun luptător este nu numai acela care îşi poate învinge adversarul, dar şi acela care poate să evite lupta într-un fel sau altul. Evitarea problemelor a luptei face parte din artele marţiale. Acesta nu înseamnă că sîntem laşi. Bineînţeles de multe ori nu se poate evita conflictul, în acest caz trebuie să folosim toată capacitatea şi cunoştinţele noastre de luptă.

 

                         Un practicant de arte marţiale caută perfecţionarea şi nu lupta. Lupta este forma de manifestare a perfecţiunii unde esenţa este în interior nu exterior.

 

                           Spiritul Wing Tsun nu apare numai în artele marţiale. Wing Tsun este folositor şi în viaţa zilnică. Străduinţa spre simplitate, eficienţă, evitarea lucrurilor inutile această filozofie se poate folosi şi în situaţiile din viaţa de zi cu zi. Un discipol v-a fi un adevărat luptător Wing Tsun dacă reuşeşte să îşi însuşească spiritul Wing Tsun atît pe plan exterior cît şi interior.